Lucrare: Dan Vezentan, Processing Gear no 1, lemn, borcane de sticlă, apă, tuș, 37X37X39 cm, 2024
Expoziția de grup Pursuing Light: A Story of Us Searching For Splendor/ Urmând lumina: o poveste despre noi în căutarea splendorii, se dorește o cercetare vizuală a relațiilor complexe, misterioase și niciodată pe deplin înțelese dintre Lumină și Creație. Expoziția este curatoriată de Gilda Ghinoiu, iar vernisajul va avea loc vineri, 22 noiembrie de la orele 18.00 la Galeria Iomo.
Dragoș Bădiță, Arina Bican, Claudiu Ciobanu, Horia Damian (d), Raluca Ilaria Demetrescu, Beatrice Duman, Bianca Mann, Marta Mattioli, Andreea Medar, Răzvan Năstase, Emma Păvăloaia, Alexandru Ranga, Eugen Roșca, Sabina Suru, Dan Vezentan, Victoria Zidaru vor ilustra conceptul prin pictură, sculptură grafică și instalații.
Generatorul de energie al sistemului solar, o modestă pitică galbenă, dar care în modestia ei, transformă într-o secundă 4 milioane de tone de materie în energie și care este mai strălucitoare decât 85 % dintre stelele Căii Lactee a luat naștere acum 4.6 miliarde de ani, fiind rezultanta colapsului gravitațional al unui nor molecular. Soarele ne-a captivat imaginația, posibil înainte de a dezvolta mersul biped și cine știe, dacă nu cumva, ne-am vulnerabilizat, adoptând acest nou comportament, tocmai pentru a admira traseul celest al Majestății Sale. Nici ochi n-am fi avut fără lumină, că nu ar fi avut vreun sens și nici căldură ori culoare. Nu eram oameni și n-aveam Artă fără Soare.
De la Icar și până în prezent, umanitatea a depus eforturi consistente încercând să cucerească soarele și să înțeleagă natura duală a luminii - corpuscul și undă în același timp. Prima revoluție artistică s-a datorat, în parte, fascinației lui Amenhotep IV pentru discul solar și astfel au apărut strămoșii benzii desenate și ai caricaturii, mărturii încrustate în profilele de calcar de la Tell-el-Amarna.
Giordano Bruno tot pentru sori a ars pe rug, iar Copernicus a zguduit din temelii umanitatea, înlocuind geocentrismul cu heliocentrismul, o traumă colectivă pe care încă o purtăm cu noi și care ne-a strămutat din centru, la periferia Universului.
Sol Invictus (Unconquered Sun) reprezenta starea de grație a teluridelor pe care alchimiștii le frâmântau în creuzete, le hoinăreau prin dulci retorte și le coceau în athanor, tânjind astfel la nemurire, până când Jung a reușit, prin tezele sale, să dezvrăjească alchimia demonstrându-ne că Ars Magna este metafora căutărilor de Sine, a plonjărilor subconștiente iar Sol Invictus simbolizează sămânța dumnezeiască, soarele interior.
Din sorii noștri mici, fierbinți și muritor strălucitori extragem noi elementalii Artei, cea mai eficientă formă de vindecare, de salvare și transmigrare întru Eternitate. Prin Artă, noi, ne naștem pe noi înșine nemuritori. Materiile artei și mediile sale de manifestare sunt cronotopuri ale nemuririi, iar artistul este alchimistul care întoarce umanității, prin creațiile sale, imaginea mentalității colective reușind, astfel, să înghețe timpul și să ne oprească efemera trecere prin lume. Selecția propune celebrarea artei contemporane românești la acest sfârșit de ciclu solar și oferă publicului perspective artistice cu densitate metafizică, care stimulează atât contemplarea relației dintre Lumină și Creație cât și oportunitatea de a reflecta asupra unor subiecte complexe printre care, puterea transformatoare a artei, potențialul de creștere colectivă prin expresie creativă, valențele metafizice ale căutării de sine prin intermediul actului artistic.
Text curatorial: Gilda Ghinoiu