Galeria Sector 1 are plăcerea să prezinte expoziția de grup Alive in Sight Only for a Second, curatoriată de Horațiu Lipot, cu vernisajul joi, 23 februarie 2023, între orele 18:00-21:00, str. Băiculești nr. 29, București, în cadrul Combinatului Fondului Plastic.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 23 februarie - 06 aprilie 2023, de marți până sâmbătă, între orele 14:00 - 19:00, iar duminica și lunea, cu programare telefonică.
Expun artiștii Marius Bercea, Răzvan Boar, Sarah Muscalu, Andrei Nacu, Abel Rad, Marcel Rusu, Nora Teplan.
“(...) Expoziția este formată din artiști a căror practică tratează camera de fotografiat ca un dispozitiv de a vedea structural-intersecțional în obiectul analizat, mai mult decât un simplu obiect producător de imagine mecanică mimetică, imaginea devenind astfel un alt strat procesual, care crează distanță și implicit analiză. Fotografii care chestionează autonomia mediului prin raportul la stanțele majore ale picturii, ca picturalitatea sau transcenderea „oglinzii cu memorie”, spre fereastră. Respectiv, de o serie de artiști cu o practică preponderent axată pe mediul picturii, care chestionează puterea structural reductivă a fotografiei, potențialul emotiv al camerei, materialele care captează lumina într-o urmă fizică sau chimică, ori de problemele de percepție optică pe care documentul fotografic le ridică.
În cazul picturii lui Marcel Rusu spre exemplu, acest fapt este reprezentat de preluarea într-o pictură de factură hiperrealistă a anumitor proprietăți ale fotografiei de tip Polaroid. Formatul este aproape pătrat, una dintre laturi fiind subtil mai mică, încât paradoxal, acesta devine un pătrat cu mișcare. Ambianța melancolică specifică interioarelor betonate dintre blocurile comuniste, este surprinsă de efectul atmosferic specific instantaneului polaroidului, care în lumină slabă, transformă în tonalități blurate subiectul expus, la fel cum peisagiștii secolului al XVIII-lea preferau în locul imaginii de plein-air o oglindă Claude.
Similar, dar diferit, Nora Teplan transpune pe pânză fizicalitatea însăși a filmului nud, felul în care reflexiile de lumină cad pe suprafața sa. Abstracția prezentă în peliculă este o urmă holografică a imaginii absconsă a unui moment real înregistrat, care arată astfel realitatea atomizată a fotonilor. Cu un procedeu parcă inversat față de cel al lui László Moholy-Nagy, care folosea lumina în locul pigmentului, aceasta utilizează pigmenți pentru a recrea urma luminii.
Marius Bercea, cu o practică bine sedimentată în producția artistică contemporană, extinde recurent în ultimii ani discursul său bazat pe pictură, în asamblaje sau instalații fotografice. Accesibilitatea democratică a fotografiei iPhone-ului este transpusă cu expresivitate picturală, efect al pixelilor care apar când o asemenea fotografie este realizată într-un format mai mare decât cel indicat proprietăților sale. În cazul producției picturale, aceasta are adesea ca sursă memoria, scenografii ample dezvoltate în atelier și documentul fotografic, artistul construind o heterotopie personală, ca punte între cele două geografii specifice în care își dezvoltă practica - Transylfornia. Plecând de la un arsenal de tehnici moderniste, merită amintit procedeul ajustării corpului subiectului la dimensiunea cadrului ales. Adeseori, pictura sa face referiri la abordări intermediale, incluzând colajul și creând astfel noi spații care sunt peisaje figurative mai degrabă decât simple compoziții care pot fi recunoscute - ori ca peisaje, ori ca portrete. În cazul de față, pictura este tratată cinematic, prin continuarea cadrului pânzei cu un fascicul de lumină care vine ca o continuare performativă a scenei compoziționale.
În același context al carierei, cum adesea se întâmplă în cazul artiștilor mid-career, Răzvan Boar revizitează prin această nouă serie de lucrări, manierele anterioarelor două perioade, picturile părând a condensa cele două faze distincte de reprezentare - ca două instantanee, bazate pe o scenografie deopotrivă puternic încărcată biografic, cât și simbolic. Acestea au încifrate analogia fundului oceanelor, cu translucidele sale organisme roșii și vizibilitatea acestei culori în condiții reduse de lumină. Peste fundul-de-mare, cu aspectul său fotografic și monocrom, se suprapun ca o contra-narațiune, riziomice ciuperci, pictate mai liber, asemeni reprezentării bazate pe studiul benzii desenate ori a afișelor publicitare mid-century. Probleme precum cele puse la începutul preluării elementelor optice în compozițiile baroce, ori ca mult mai târziu în hiperrealismul american, precum reflecția pe suprafața metalică din corpusul ciupercilor-simbol, arată mișcarea din spate a celui care pictează scena, realitatea la care privitorul nu are acces. Aceste scenografii complexe au mereu în centrul lor variațiunii cu aceași subiecți, partenera sa de viață alături de artist, adesea reprezentat ca un trickster intuitiv și incisiv, prins între liniștea domestică și avatarurile dorinței. Răzvan Boar se plasează mereu la limita teritoriului picturii, în acea limită a haosului cum este numită în teoriile informaționale, unde sistemele funcționează optim.
Artista Sarah Muscalu, cu o pregătire academică specializată în ambele medii, propune o abordare discursivă a relației acestora, prin proiectul - “Factory: A Report on History”. Artista transcrie un spațiu industrial prin împărțirea sa în două fragmente secvențiale, conținând o parte redată în pictură expresionistă, ce reprezintă imaginii sitului în prezent, continuată în albul ecranat al pânzei cu o proiecție a imaginii spațiului din trecutul său funcțional. Efectul este acela că timpul și spațiul devin întrolocate aceluiași plan, continuitatea construind o narațiune socială critică. Această secvențialitate presupune și o tipologie a - indexării - prin care semnele au o relație naturală de contingență cu referentul lor.
Acest procedeu al indexării este prezent și în practica artistică a lui Andrei Nacu, adesea bazată pe recursul la o arhivă, fie ea personală (afectivă) sau publică (antropologică), unde acesta caută în patternuri - dintre cele obiective ale imaginii, ori dintre cele provocate involuntar de factori ca trecerea timpului, sau manipularea umană - anumite înțelegeri mai profunde ale proceselor materiale - sau reflexe cognitiv-involuntare, provocate de codurile ascunse în imagine. Acesta caută adesea gestul grafic, cel mai apropiat activității umane, zgrafierea-ruptura-alipirea, dar și uitarea-neglijența-furia, în procesele pe care mediul fragil și perisabil al fotografiei le suferă implacabil.
Abel Rad, folosește imaginea fotografică procesuală ca o lectură diferită a originalului, printr-o modalitate de restructurare a imaginilor. Folosește în această recontextualizare procese artistice precum solarizarea sau manipularea digitală, întru a deconstrui și reconstrui referințe, ca o biografie picturală în aspect, dar produsă cu mijloacele și priceperea (techne) analog. Îndepărtându-se apoi de imaginea sursă prin mai mulți pași digitalizați, acesta creează un nou spațiu discursiv. (..)” - Horațiu Lipot
***
Horațiu Lipot (n. 1989) este curator și manager cultural. A fost director artistic al galeriei IOMO, realizând programul expozițional în anul 2021, și al galeriei Atelier 35 în perioada 2019 – 2021. Anterior, între anii 2017-2019 a coordonat programul expozițional al Witte Gallery din Ulft (Olanda), localitate unde a organizat și pavilionul României pentru a 26-a ediție a târgului de artă Huntenkunst (2018). Colaborează de asemenea cu spații independente sau de tip off-space, cât și cu alte galerii comerciale sau instituții din centrele locale. Pe lângă activitatea curatorială, redactează texte și cronici expoziționale pentru revista ARTA și pentru alte reviste de profil.
Înființată în 2017, Galeria Sector 1 a dezvoltat un program bazat în principal pe expunerea artiștilor contemporani formați în contextul puternicei comunități artistice de la Cluj și pe reprezentarea patrimoniilor câtorva artiști români post-avangardiști. În prezent, galeria se concentrează pe dezvoltarea unui program divers care să (re)prezinte talentele emergente, precum și artiști consacrați, români și internaționali.
Website | Instagram | Facebook
Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Bugetul total al proiectului este 217.146 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 195.431 euro. Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro. RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile aici.