Sandwich este un spațiu de artă atipic, un proiect lansat în anul 2016, care a început prin a folosi potențialul ascuns al unui spațiu rezidual de 1.5x8 metri, aflat între două construcții utilitare, din convingerea că orice constrângere este de fapt o resursă pentru găsirea soluției optime.
Am stat de vorbă cu Alex Niculescu, inițiator Sandwich, despre comunitatea de la Combinatul Fondului Plastic, despre proiectele pe care le desfășoară, despre vecini, despre artă impermeabilă, dar și despre planuri de viitor.
Ce înseamnă Galeria Sandwich și ce v-ați propus cu acest proiect?
Sandwich este un ready-made exploatat de trei artiști. Nu unul material, ci o idee găsită, generată de un spațiu imposibil de 1.5 x 8 metri, care la rândul său generează variante de lucru. Acest loc, între două barăci de metal, pe care îl transformăm, expandăm, deconstruim constant împreună cu artiștii care ne plac, îl numim simplu – Sandwich. Iar pentru că are toate coordonatele unei utopii, poți să-i pui înainte orice atribut: spațiu de proiecte, spațiu alternativ sau galerie. Totul și nimic; este o extensie a vieții noastre, de fapt.
Povestiți-mi puțin despre cum s-a născut această inițiativă.
Barăcile de metal amintite mai sus sunt atelierele noastre din Combinatul Fondului Plastic. Pe atunci, în 2016, Combinatul nu era eldorado-ul de azi, ci o relicvă industrială. Primii care au văzut un potențial în locul ăsta au fost vecinii noștri sculptori care au și făcut o galerie într-o fostă tipografie. Apoi am urmat noi și, la fel ca ei, am vrut să ne conectam cu lumea. Chiar dacă în jurul nostru totul se prăbușea.
Nu am urmat o rețetă; întâmplător, cei care ne ocupăm de Sandwich, avem în practica noastră artistică și această componentă organizatorică. Nouă ne vine natural, însă uneori lucrul ăsta e greu de înțeles, chiar și de colegi de-ai noștri.
Cum doriți să poziționați această galerie, respectiv care este relația ei cu scena artistică locală/internațională și care au fost cele mai importante evenimente și expoziții pe care le-ați dezvoltat de-a lungul timpului?
Când invităm un artist să facă un proiect la Sandwich nu trebuie să-i explicăm prea multe. Locul are magia sa și provoacă la cele mai insolite propuneri. Responsabilitatea noastră față de proiectele Sandwich a rămas constantă, indiferent de forma juridică pe care spațiul a îmbrăcat-o.
Constelația de artist run spaces din summitul intergalactic al lui Abraham Cruzvillegas, voievozii eroi ai lui Mike Nelson, magneții de frigider trimiși lui Dan Perjovschi din toate colțurile lumii, cotețele fancy ale lui Dan Vezentan, piscina Danielei Pălimariu, pădurea de gheare a Anettei Mona Chisa și Luciei Tkacova, barul pentru pisici al lui Anaïs Touchot, limbile și inimile Lilianei Basarab, sculpturile suflante ale lui Jin Ningning sau Frankensteinul lui Jorge Peris sunt doar câteva dintre ideile expuse de-a lungul timpului.
Care este relația Sandwich cu spațiul în care se află? Cum ați transforamt provocările unui spațiu rezidual în avantaje creative, respectiv care este relația cu CFP și cu vecinii de aici?
Fiind un spațiu preponderent exterior, suntem oarecum condiționați de a arăta un anumit fel de artă: cea impermeabilă. Suntem încântați de comunitatea care s-a creat, e fascinant ritmul în care locul ăsta se transformă sub ochii noștri. Ne dorim ca CFP-ul să rămână un loc cu contraste, cu generații diferite de artiști, care își înțeleg rolul în mod diferit. Nu am vrea să se uniformizeze, sau să se modernizeze prea mult – nu ne dorim să fie un loc prea cool și nici să se schimbe proporția actuală ateliere – galerii.
Cum a trecut 2020 prin Galeria Sandwich? Ce a adus și cu ce sperați să rămâneți după acest an?
Sincer, am fost printre cei norocoși, privilegiați, am putut să ne ținem de planurile inițiale – în mare măsură, am putut lucra de acasă, am venit cu idei noi, am supraviețuit covid-ului, ne-am vizitat și reunit familiile. Însă cel mai mare privilegiu a fost să lucrăm cu atât de mulți artiști, o experiență nouă pentru Sandwich care ne-a ținut într-o formă excelentă. Până la urmă n-a fost un an atât de rău. În 2021 sperăm ca vaccinul să-și facă treaba!
Ce planuri aveți pentru anul ce urmează? La ce să ne așteptăm și unde să vă urmărim?
În tot acest timp am observat atent ce se întâmplă în jurul nostru, iar anul ăsta am vrea să ajungem la unele concluzii. Printre vecinii noștri sunt artiste și artiști, majoritatea lucrând cu sculptură, a căror operă o considerăm relevantă și cu care am dori să începem noi colaborări. În paralel vom continua proiectul Process Terminus în care artiștii donează lucrări pentru a fi distruse de public. E o oglindă a vremurilor pe care le trăim. Continuăm și seria de proiecte solo și e posibil să deschidem un satelit off-site. Ne puteți găsi imediat după turnătorie, avem un avizier pe gard cu programul și expoziția curentă. Ne cerem scuze celor pe care-i derutăm și ajung la poarta noastră în căutarea sandwich-urilor.